{"id":1162,"date":"2015-05-21T12:43:53","date_gmt":"2015-05-21T12:43:53","guid":{"rendered":"http:\/\/maiorescu.ro\/nou2015\/?p=1162"},"modified":"2019-05-21T12:47:34","modified_gmt":"2019-05-21T12:47:34","slug":"importanta-tehnologiei-in-viata-de-zi-cu-zi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/maiorescu.ro\/nou2015\/2015\/05\/21\/importanta-tehnologiei-in-viata-de-zi-cu-zi\/","title":{"rendered":"Importan\u021ba tehnologiei \u00een via\u021ba de zi cu zi"},"content":{"rendered":"\n

i<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O societate \u00een care toate informa\u0163iile \u201cplutesc\u201d \u00een\nsistem nu mai \u0163ine doar de romanele \u015fi filmele SF. Exist\u0103 deja proiecte c\u00e2t se\npoate de concrete prin care cu un simplu clic la calculator va putea fi\ncontrolat consumul de energie \u015fi ap\u0103 dintr-un complex de locuin\u0163e. Tehnologia\neste la \u00eendem\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd vorbim despre impactul tehnologiei asupra\nsociet\u0103\u0163ii, primul lucru la care ne g\u00e2ndim este modul benefic \u00een care ne-a\ninfluen\u0163at ea via\u0163a, iar prin tehnologie m\u0103 refer \u00een special la internet. \u00cel folosim zi de zi at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t devenim dependen\u0163i\nde el. Nu m\u0103 refer la faptul c\u0103 mul\u0163i oameni stau \u00een fa\u0163a calculatorului minim\n10 ore pe zi, vorbesc despre dependen\u0163a \u00een sensul general, atunci c\u00e2nd uit\u0103m de\nc\u0103r\u0163i \u015fi de sursele vii de informa\u0163ie \u015fi primul lucru la care apel\u0103m este\ninternetul.<\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n\n \n \n \nEste anul 2021. Sunetul produs de\nceasul de pe noptiera rupe t\u0103cerea dimine\u0163ii \u015fi, odat\u0103 cu acesta, totul \u00eencepe\nsa prind\u0103 via\u0163\u0103. De la draperiile care se ac\u0163ioneaza automat la auzul alarmei \u015fi\nlas\u0103 razele soarelui s\u0103 patrund\u0103 \u00een \u00eenc\u0103pere, pan\u0103 la cafeaua si micul dejun ce\ntransmit informatii, cu privire la valorile \nnutritive ale fiec\u0103rui aliment in parte, unei lentile de contact active\npe care o vom purta fiecare dintre noi.<\/p>\n\n\n\n

\u201cInchipuieste-ti ca te trezesti dimineata si iti pui o\npereche de lentile de contact active, care transform\u0103 totul in jurul t\u0103u\u201d,\nspune Nick Sohnemann, Innovation Adviser la TrendOne, cel mai mare portal de\ninovatie din Europa. \u201cObiectele casnice prind viat\u0103, cutia de cereale afiseaz\u0103\ninformatii digitale despre nutritie, poti schimba peisajul de la fereastra cu o\ninsul\u0103 tropical\u0103 in timp ce iti bei cafeaua si faci video chatting cu cel mai\nbun prieten\u201d, continu\u0103 Nick Sohnemann. Oglinda in care ne privim reflexia\ninainte s\u0103 pornim catre birou va inmagazina informatii despre fiecare dintre\nnoi, precum optiuni pentru masa de pranz in functie de greutatea pe care o\nidentific\u0103 sau, pe baza scanarii imaginii, poate furniza imagini cu reflexia\ncare poart\u0103 cele mai noi haine de la magazinele selectate in prealabil.<\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \nOglinda de pe peretii fiecarei\nlocuinte din anul 2021 va avea proprietati touchscreen si, cu numai o atingere,\nsubiectul va putea proba virtual si cump\u0103ra hainele dorite. Tot prin acest\n\u201cochi mecanic\u201d,agentiile de publicitate ne vor putea promova produse, prin\nsisteme personalizate. In viitor, dupa anul 2020, hartia va inmagazina\ninformatii digitale si va putea fi conectat\u0103 la sisteme de calcul, prin\nintermediul telefonului mobil, iar lentilele vor avea puterea sa detecteze\nstarea de spirit a oamenilor de pe strad\u0103 si chiar s\u0103 furnizeze informatiile pe\ncare acestia vor dori sa le imp\u0103rtaseasc\u0103. \u201cLentilele de contact active indica\nfaptul c\u0103 tehnologiile de screening vor face parte din viata noastr\u0103 de zi cu\nzi\u201d, spunea Nick Sohnemann, in cadrul InnovationLab, training organizat de\nrevista Biz, la jum\u0103tatea lunii martie. Semnalul a fost identificat si de\ncercet\u0103torii de la Asociatia International\u0103 a Transportatorilor Aerieni, care\nestimeaz\u0103 ca punctele de securitate din viitor de pe toate aeroporturile vor\navea la baz\u0103 screening-ul.<\/p>\n\n\n\n

TEHNOLOGIE\nFARA SECRETE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 Avantajele nu vor inceta sa apar\u0103 nici pentru mediul de\nafaceri.Schimbul de c\u0103rti de vizit\u0103 va disparea complet, totul se va realiza cu\no simpla privire c\u0103tre interlocutor sau c\u0103tre moderatorul ori vorbitorul de la\nun eveniment de business, fiind similar in termeni actuali vizualiz\u0103rii\nprofilului de LinkedIn sau de Facebook. Cu toate c\u0103 fiecare dintre scenariile\nde mai sus pare rupt din pelicule science-fiction, ele vor face parte din viata\nde zi cu zi a fiec\u0103ruia dintre noi, pentru c\u0103, momentan, toate acestea sunt in\ncurs de dezvoltare in centre de cercetare din jurul lumii. Tehnologiile cele\nmai noi aparute in lume sunt semnale ale viitorului, care indic\u0103 felul in care\nva arata lumea peste douazeci de ani, de exemplu. Atat tehnologia cat si\nprodusele de \u201cmaine\u201d sunt derivate sau transform\u0103ri ale celor de astazi. Odat\u0103\nidentificate aceste semnale, misterioasa lume a urm\u0103torului deceniu nu va mai\navea secrete in ceea ce priveste tehnologia sau viata de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n

REALITATE\nCIBERNETICA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \n Intr-un viitor in care spatiul virtual se va\ncontopi cu realitatea si tehnologia ne va influenta viata si afacerile,\ninternetul va deveni cu certitudine \u201couternet\u201d. Aceasta va deveni o nou\u0103\ntehnologie, care va contribui din plin la afectarea profund\u0103 a relatiilor\ninterpersonal si a lumii care ne inconjoar\u0103. Incet-incet, internetul, cu care\nsuntem atat de familiari ast\u0103zi, va p\u0103r\u0103si spatiul cibernetic si se va instala\nin lumea exterioar\u0103. Celebrul \u201csearch\u201d al motoarelor de c\u0103utare, link-urile,\ninteractiunea sau personalizarea se vor transfera c\u0103tre obiectele fizice, ceea\nce va duce la nasterea unei noi dimensiuni a perceptiei, in care realitatea si\ndigitalul se vor confunda. \u201cLumea modern\u0103 are tendinta s\u0103 supraestimeze\npotentialele schimb\u0103ri ce pot avea loc intr-un an, dar cand vine vorba s\u0103\nestimeze cum va ar\u0103ta tehnologia peste zece ani, tind sa subevalueze\nschimbarile\u201d, spune Nick Sohnemann. \u201cLumea nu se va schimba in acelasi ritm in\ncare a facut-o in ultimele luni, dezvoltarea tehnologica este exponentiala\u201d,\ncontinua acesta.<\/p>\n\n\n\n

 Dar dac\u0103 toate\nsemnalele indic\u0103 o schimbare radical a calitatii vietii de zi cu zi si a celei\nprofesionale din urm\u0103torul deceniu, in care multe locuri de munc\u0103 vor fi\ninlocuite de roboti si calculatoarele pe care le cunoastem ast\u0103zi vor disp\u0103rea,\nfiind inlocuite de dispositive trans- parente holografice tactile, cum va ar\u0103ta\nprocesul de recrutare? Cu sigurant\u0103 c\u0103 atragerea si retentia talentelor va\ncontinua s\u0103 fie o problema cu care se vor confrunta organizatiile urm\u0103torului\ndeceniu. Internetul devine cu rapiditate un spatiu in care se deruleaz\u0103 viata\nprofesional\u0103. Functii ale retelelor sociale precum LinkedIn sugereaz\u0103 c\u0103\npotentialul internetului va schimba fundamental fata proceselor de recrutare\nintr-o experient\u0103 bazat\u0103 pe colaborare, networking si angajament online.\nTargurile de joburi actuale din viata real\u0103 s-au mutat deja in online, unde un\navatar se plimb\u0103 printre standurile virtuale ale firmelor, interactioneaz\u0103 cu\nreprezentantii departamentului de resurse umane si depune CV-uri la companiile\ncare caut\u0103 angajati cu experient\u0103 in domeniul in care utilizatorul din spatele\navatarului are expertiz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

DOUA SCENARII NU TOCMAI  S.F.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 vorbesti despre viitorul tehnologiei este riscant.\nGranita dintre a c\u0103dea in ridicol si a desena scenarii credibile este destul de\nfin\u0103. De obicei, ideile emise de viitorologi starnesc zambete sceptice.\nPrezentul hi-tech este oricum bulversant, iar omenirea se ap\u0103r\u0103 de socuri\nnegand posibilit\u0103ti. Si totusi, pe baza \nconceptelor prezentate de marile corporatii putem incerca sa detect\u0103m\ncateva idei despre ce am putea vedea in urmatorii 10-20 ani. Ani care vor fi, fvr\u0103\nindoial\u0103, fascinanti. Hologramele vor inlocui videoclipurile 3D.<\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \nAnul trecut, japonezii i-au\nlasat f\u0103r\u0103 cuvinte pe oficialii FIFA cand au prezentat proiectul cu care au\nconcurat la organizarea Cupei Mondiale de Fotbal din 2022: transmiterea in timp\nreal pe stadioane din lumea intreag\u0103, in format holografic, a meciurilor desf\u0103surate\nin arhipelagul nipon. O multime de camere video HD plus sute de microfoane\nplasate in jurul terenului de joc ar urma s\u0103 capteze imaginile si sunetul. O\nsofisticat\u0103 aplicatie video ar reproduce sub forma de holograme jucatorii din\nJaponia, in miscare si m\u0103rime natural\u0103, pe stadioanele lumii, indiferent ca\nacestea se afla in Brazilia, Marea Britanie sau Australia. Greu de imaginat?\nExperimentul a fost deja f\u0103cut de televiziuni americane la ultimele alegeri\nprezidentiale, cand un reporter aflat pe teren a aparut sub form\u0103 de hologram\u0103\nin studiou. De aici, putem sa ne juc\u0103m cum vrem: cinematografe  care s\u0103 arate ca niste teatre, cu\nactori-holograme plimbandu-se printre spectatori, servicii de telefonie care s\u0103\nne aduc\u0103 interlocutorii \u201cin carne si oase\u201d in living si asa mai departe.<\/p>\n\n\n\n

Electronice controlate prin voce si biocurenti. Uitati de\necranul tactil al smartphone-ului, de mouse si tastatur\u0103! Cea mai intens\u0103\nconversatie pe care o vom face in viitorul apropiat nu va mai fi cu semenii\nnostri, ci cu automobilul, instalatia de climatizare, cafetiera, computerul\n(este greu de spus cum va ara\u0103ta acesta in zece ani!) si asa mai departe. Deja,\nin Statele Unite sunt comercializate modele de Ford cu comand\u0103 vocala pe baza\nunei aplicatii Microsoft, iar anul viitor acestea vor ajunge si in Europa.\nSistemul de operare Android permite cautarea pe internet tot prin voce. Va\ndeveni banal sa d\u0103m comenzi in cas\u0103 precum \u201cDeschide televizorul\u201d sau \u201cPorneste\naerul conditionat\u201d. Urm\u0103torul pas ar putea fi comanda\nelectronicelor prin biocurenti cerebrali, in sensul ca operatii pe care acum le\nfacem prin ap\u0103sarea unor taste vor fi realizate doar prin puterea gandului. (Au ap\u0103rut pe piata juc\u0103rii destul de convenabile ca pret\ncare permit deplasarea unor bile pe un traseu stabilit, gratie unor electrozi\ncare se ataseaz\u0103 pe frunte). Spuneti ca sunt predictii nebunesti? Un exercitiu\nutil pentru a r\u0103spunde corect: rememorati unde se afl\u0103 tehnologia cu doar zece\nani in urm\u0103!<\/p>\n\n\n\n

Aceste previziuni nu sunt doar vorbe-n vant. Oamenii de\nstiint\u0103 au inceput deja s\u0103 realizeze proiecte si prototipuri care atest\u0103\npreviziunile mentionate mai sus.<\/p>\n\n\n\n

ASIMO<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \nCompania japonez\u0103 Honda a prezentat versiunea\n\u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a celebrului s\u0103u robot umanoid ASIMO, afirm\u00e2nd c\u0103 modific\u0103rile\naplicate \u00eei permit s\u0103 vorbeasc\u0103 de o trecere de la ‘ma\u015fina automat\u0103’ la ‘ma\u015fina\nautonom\u0103’.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\nacela\u015fi timp, compania a anun\u0163at \u00eenfiin\u0163area unei noi diviziuni Honda Robotica,\ncare nu doar c\u0103 va continua cercet\u0103rile \u00een domeniul roboticii, ci se va ocupa\n\u015fi de produc\u0163ia \u00een mas\u0103 \u015fi de utilizarea practic\u0103 a robo\u0163ilor, potrivit\nscience.howstuffworks.com, citat de Agerpres.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u0163ii\nniponi sus\u0163in c\u0103 l-au ‘\u00eenv\u0103\u0163at’ pe ASIMO s\u0103 evalueze mediul \u00eenconjur\u0103tor, s\u0103\ninterac\u0163ioneze cu acesta \u015fi chiar s\u0103 anticipeze ac\u0163iunile oamenilor. Androidul\npoate s\u0103 identifice, \u00een special, oamenii dup\u0103 voce \u015fi aspectul lor exterior \u015fi\ns\u0103 recunoasc\u0103 vocile mai multor persoane care vorbesc \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit\ncreatorilor s\u0103i, robotul umanoid poate fi folosit pentru activit\u0103\u0163i \u00een condi\u0163ii\nextrem de periculoase, cum ar fi cele de la centrala nuclear\u0103 Fukushima, grav\navariat\u0103 \u00een urma cutremurului \u015fi tsunamiului de la 11 martie a.c..<\/p>\n\n\n\n

Un\nreprezentant al Honda a spus c\u0103 operatorul centralei Fukushima, Tepco, s-a\ninteresat de faimosul robot, dar inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-l testeze temeinic \u00eenainte de\nutilizarea acestuia \u00een eliminarea consecin\u0163elor accidentului de la centrala\navariat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Robotul umanoid arat\u0103 ca un astronaut \u00een costum spa\u0163ial. Are o \u00een\u0103l\u0163ime de\n130 de centimetri \u015fi o greutate de 48 de kilograme, cu 6 kg mai pu\u0163in dec\u00e2t\nmodelul precedent.<\/p>\n\n\n\n

ASIMO poate s\u0103 se deplaseze cu o vitez\u0103 de 9 km\/or\u0103, cu 3 km\/or\u0103 mai repede\nfa\u0163\u0103 de predecesorul s\u0103u. Noul robot nu numai c\u0103 merge \u00eenainte \u015fi \u00eenapoi, ci\npoate s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 echilibrul pe o suprafa\u0163\u0103 care vibreaz\u0103 sau pe un teren\naccidentat. El poate de asemenea s\u0103 joace fotbal (mai exact, s\u0103 loveasc\u0103 mingea\ncu piciorul), s\u0103 urce sc\u0103rile \u015fi s\u0103 str\u00e2ng\u0103 m\u00e2na unui om.<\/p>\n\n\n\n

Pentru rezolvarea acestei ultime sarcini, exper\u0163ii au acordat o aten\u0163ie\ndeosebit\u0103 manipul\u0103rii m\u00e2nii robotului, pentru ca el s\u0103 poat\u0103 realiza nu doar\nopera\u0163iuni complexe, ci \u015fi s\u0103 utilizeze limbajul semnelor \u00een comunicarea cu\noamenii.<\/p>\n\n\n\n

Conform blogului tehnic Engadget, ASIMO lucreaz\u0103 cu fiecare deget \u00een mod\nindependent, astfel \u00eenc\u00e2t robotul poate s\u0103 ia m\u00e2na unui om, s\u0103 deschid\u0103 o cutie\ncu bere, s\u0103 toarne lichidul \u00eentr-un pahar, ghid\u00e2ndu-se dup\u0103 comenzile vocale\nale omului.<\/p>\n\n\n\n

Cheetah<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \nCercet\u0103torii de\nla Boston Dynamics au mai b\u0103tut un\nrecord mondial. Noul lor prototip de robot quadruped a ajuns sa alerge cu\nviteza de 29 kilometri pe or\u0103. Precedentul record era de\n12 kilometri pe or\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Botezat CHEETAH, robotul celor de\nla Boston Dynamics este construit dintr-un ansamblu din materiale compozite\ncare, imbinate sub forma unui quadruped, se inspir\u0103 din mecanica misc\u0103rii unui animal de prad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n \n \n \nRobotul este controlat de la distant\u0103 de un computer care transmite pistonilor hidraulici ritmul alerg\u0103rii si viteza.<\/p>\n\n\n\n

Proiectul Cheetah este finantat\ndin surse ale Armatei SUA, prin intermediul programului M3 program (Maximum\nMobility and Manipulation), care caut\u0103 un vehicul de transport suficient de rapid si mobil incat s\u0103 ii asigure asistent\u0103 pe campul de lupt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte, un fel de\ncal-robot care s\u0103 asigure\nsoldatilor miscare rapid\u0103 in\nteatrul de operatiuni.<\/p>\n\n\n\n

Lucrare de licen\u0163\u0103 de nota 10! <\/strong>Un student din Ia\u015fi a creat o m\u00e2n\u0103\nbionic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Adrian Ursu, un\nstudent de la Universitatea Tehnic\u0103 Gheorghe Asachi din Ia\u015fi, a foste\nrecompensat cu nota 10 la examenul de licen\u0163\u0103. Lucrarea lui este reprezentat\u0103\nde o m\u00e2n\u0103 bionic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Desigur c\u0103 nu i-a\nfost u\u015for s\u0103 duc\u0103 proiectul la bun sf\u00e2r\u015fit, dar cu ajutorul informa\u0163iilor\nacumulate pe parcursul anilor de studiu, al sprijinului profesorului,\ninfrastructura \u015fi aparatura facult\u0103\u0163ii, a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi impresioneze\nevaluatorii.<\/p>\n\n\n\n

M\u00e2na bionic\u0103 poate fi folosit\u0103 \u00een\ndomeniul medical, industrial sau spa\u0163ial.<\/p>\n\n\n\n

Conf.univ.dr Dan Dobrea este profesorul\ncare l-a sus\u0163inut pe Adrian Ursu \u00een tot acest timp. Profesorul a participat la\nuna dintre cele mai importante competi\u0163ii IT din lume, \u201d Imagine Cup\u201d din SUA\n\u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de studen\u0163i de la Universitatea Tehnic\u0103 Gheorghe Asachi,\nunde a ob\u0163inut locul III la categoria Embedded Development pentru proiectul\nautoRobot.<\/p>\n\n\n\n

Suntem m\u00e2ndri \u015fi noi de realizarea\nstudentului \u015fi nu \u00eei putem acorda dec\u00e2t \u00eenc\u0103 o not\u0103 de 10!<\/p>\n\n\n\n

Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n