PROIECT EDUCAȚIONAL ȘEZĂTOARE ÎN VLAȘCA – TRADIȚII CARE UNESC

În data de 27.03.2018, în cadrul cabinetului etnofolcloric al Colegiul Național „Ion Maiorescu” s-a derulat activitatea principală a PROIECTULUI EDUCAȚIONAL ȘEZĂTOARE ÎN VLAȘCA – TRADIȚII CARE UNESC, derulată în parteneriat cu CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVARE. ȘI PROMOVARE CULTURII TRADIŢIONALE GIURGIU, reprezentat de doamna director, Carmen Pețanca. Proiectul a fost inițiat de  catedra de istorie a colegiului si a implicat direct  elevi de la clasa a VII-a B, prof. diriginte Sabasanu Mirela și de la clasa a VIII-a B, prof. diriginte, Mocanu Mădălina și indirect pe părinții acestora.

Scopul (obiectivul general) al proiectului l-a reprezentat cunoașterea și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice tuturor zonelor țării , ca elemente de continuitate și unitate ale neamului românesc.

Obiectivele specifice au fost:

  • Promovarea specificului satului românesc tradițional, prin intemediul tradițiilor și ocupațiilor tradiționale specifice  șezătorii;
  • Formarea  sentimentului  de dragoste şi respect pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc;
  •  Cultivarea sentimentului de  mândrie și prețuire față de  înaintașii care se reuneau pentru a lucra și a se  bucura în cadrul unor întâlniri  precum șezătorile;
  •  Identificarea şi preţuirea elementelor de identitate naţională;
  • Consolidarea  colaborării între şcoală, familie, comunitate în scopul aprecierii valorilor tradiţionale.

Proiectul s-a bucurat de sprijinul conducerii școlii și susținerea colegilor profesori. Din partea elevilor s-a bucurat de un interes cu totul special, întrucât: tradițiile și obiceiurile reprezintă o parte esenţială a culturii noastre naţionale şi definesc spiritualitatea unui popor. Acestea fac parte din folclor care reprezintă un fenomen viu, nemuritor ce cuprinde totalitatea creaţiilor artistice, literare, muzicale, plastice, a obiceiurilor şi a tradiţiilor populare ale unei ţări sau ale unei regiuni. . Descoperind obiceiuri şi tradiţii, copiilor li se dezvoltă gusturile autentice, imaginile, valorile morale, spirituale, artistice, specifice zonei din care provin şi li se deschide dorinţa spre conservarea şi promovarea acestora. Elementele de cultură populară sunt esenţiale pentru dezvoltarea personală a copiilor şi, din acest motiv, ele trebuie percepute ca fiind o parte importantă a dezvoltării generale a fiecărui copil/tânăr şi trebuie privite ca unul dintre aspectele esenţiale ale educaţiei acestora Obiceiurile tradiționale, cântecele, zicătorile, strigăturile pe care le întâlnim în șezătorile românești din toate zonele țării încântă prin originalitate şi promovare a unor valori precum: hărnicie, bucuria de a lucra, dragoste de frumos, bunătate, iubire, dreptate, adevăr.

Participând la șezătoare elevii cunosc direct atât obiecte din inventarul gospodăriilor tradiționale cât și felul cum se îmbrăcau, își petreceau serile lungi de iarnă străbunii lor. Elevii îmbrăcaţi în costume populare, au efectuat diferite activităţi lucrative de sezon în timp ce purtau dialoguri, spuneau proverbe, snoave si ghicitori, ascultau povestiri, cântau, dansau, căci la șezătoarea tradițională munca se împletea cu veselia, era o muncă de plăcere. Zona etnofolclorică Vlașca, ce cuprindea altădată părți din județele Giurgiu și Teleorman era foarte bogată în tradiții și obiceiuri, iar prin faptul că numărul orașelor este destul de mic (doar trei în județul Giurgiu), face ca la sate, aceste obiceiuri să nu fie uitate și să se mai practice, deși mai mult mai puțin.

Şezătoarea noastră a avut loc într-un cadru tradiţional oferit de Cabinetul etnofolcloric și sugerat de expunerea unor obiecte din gospodăriile ţărăneşti, piese de artă populară specifice zonei Vlaşca, costume populare etc. Participând direct la activitate ei au cunoscut diferitele obiecte casnice, dar și ocupațiile tradiționale. Au cunoscut, de asemenea, o parte a folclorului tradițional și, mai ales, au cunoscut costumul popular tradițional specific zonei. Și-au dezvoltat sentimente de prețuire și admirație față de bunicii și străbunicii lor care, cu mijloace rudimentare, dar cu multă dragoste de frumos și răbdare, ne-au lăsat adevărate comori și ne-au transmis valorile pe care le prețuiau în simbolistica cusăturilor tradiționale, în felul cum munceau și petreceau la șezătoare.

Un astfel de proiect apropie generaţiile, oferind satisfacţie tuturor celor implicaţi. Proiectul a urmărit reînvierea iubirii pentru obiceiuri și tradiții locale, educarea şi instruirea elevilor pentru conservarea și promovarea acestora.

Imagini de la șezătoare, puteți vedea aici.

prof. Floarea Bălan

Acest articol a fost publicat în Catedra de istorie. Salvează legătura permanentă.