Colegiul National "Ion Maiorescu" Giurgiu

În data de 27.03.2018, în cadrul cabinetului etnofolcloric al Colegiul Național „Ion Maiorescu” s-a derulat activitatea principală a PROIECTULUI EDUCAȚIONAL ȘEZĂTOARE ÎN VLAȘCA – TRADIȚII CARE UNESC, derulată în parteneriat cu CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVARE. ȘI PROMOVARE CULTURII TRADIŢIONALE GIURGIU, reprezentat de doamna director, Carmen Pețanca. Proiectul a fost inițiat de  catedra de istorie a colegiului si a implicat direct  elevi de la clasa a VII-a B, prof. diriginte Sabasanu Mirela și de la clasa a VIII-a B, prof. diriginte, Mocanu Mădălina și indirect pe părinții acestora.

Scopul (obiectivul general) al proiectului l-a reprezentat cunoașterea și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice tuturor zonelor țării , ca elemente de continuitate și unitate ale neamului românesc.

Obiectivele specifice au fost:

• Promovarea specificului satului românesc tradițional, prin intemediul tradițiilor și ocupațiilor tradiționale specifice  șezătorii;
• Formarea  sentimentului  de dragoste şi respect pentru tradiţiile, obiceiurile şi folclorul românesc;
•  Cultivarea sentimentului de  mândrie și prețuire față de  înaintașii care se reuneau pentru a lucra și a se  bucura în cadrul unor întâlniri  precum șezătorile;
•  Identificarea şi preţuirea elementelor de identitate naţională;
• Consolidarea  colaborării între şcoală, familie, comunitate în scopul aprecierii valorilor tradiţionale.

Proiectul s-a bucurat de sprijinul conducerii școlii și susținerea colegilor profesori. Din partea elevilor s-a bucurat de un interes cu totul special, întrucât: tradițiile și obiceiurile reprezintă o parte esenţială a culturii noastre naţionale şi definesc spiritualitatea unui popor. Acestea fac parte din folclor care reprezintă un fenomen viu, nemuritor ce cuprinde totalitatea creaţiilor artistice, literare, muzicale, plastice, a obiceiurilor şi a tradiţiilor populare ale unei ţări sau ale unei regiuni. . Descoperind obiceiuri şi tradiţii, copiilor li se dezvoltă gusturile autentice, imaginile, valorile morale, spirituale, artistice, specifice zonei din care provin şi li se deschide dorinţa spre conservarea şi promovarea acestora. Elementele de cultură populară sunt esenţiale pentru dezvoltarea personală a copiilor şi, din acest motiv, ele trebuie percepute ca fiind o parte importantă a dezvoltării generale a fiecărui copil/tânăr şi trebuie privite ca unul dintre aspectele esenţiale ale educaţiei acestora Obiceiurile tradiționale, cântecele, zicătorile, strigăturile pe care le întâlnim în șezătorile românești din toate zonele țării încântă prin originalitate şi promovare a unor valori precum: hărnicie, bucuria de a lucra, dragoste de frumos, bunătate, iubire, dreptate, adevăr.

Participând la șezătoare elevii cunosc direct atât obiecte din inventarul gospodăriilor tradiționale cât și felul cum se îmbrăcau, își petreceau serile lungi de iarnă străbunii lor. Elevii îmbrăcaţi în costume populare, au efectuat diferite activităţi lucrative de sezon în timp ce purtau dialoguri, spuneau proverbe, snoave si ghicitori, ascultau povestiri, cântau, dansau, căci la șezătoarea tradițională munca se împletea cu veselia, era o muncă de plăcere. Zona etnofolclorică Vlașca, ce cuprindea altădată părți din județele Giurgiu și Teleorman era foarte bogată în tradiții și obiceiuri, iar prin faptul că numărul orașelor este destul de mic (doar trei în județul Giurgiu), face ca la sate, aceste obiceiuri să nu fie uitate și să se mai practice, deși mai mult mai puțin.

Şezătoarea noastră a avut loc într-un cadru tradiţional oferit de Cabinetul etnofolcloric și sugerat de expunerea unor obiecte din gospodăriile ţărăneşti, piese de artă populară specifice zonei Vlaşca, costume populare etc. Participând direct la activitate ei au cunoscut diferitele obiecte casnice, dar și ocupațiile tradiționale. Au cunoscut, de asemenea, o parte a folclorului tradițional și, mai ales, au cunoscut costumul popular tradițional specific zonei. Și-au dezvoltat sentimente de prețuire și admirație față de bunicii și străbunicii lor care, cu mijloace rudimentare, dar cu multă dragoste de frumos și răbdare, ne-au lăsat adevărate comori și ne-au transmis valorile pe care le prețuiau în simbolistica cusăturilor tradiționale, în felul cum munceau și petreceau la șezătoare.

Un astfel de proiect apropie generaţiile, oferind satisfacţie tuturor celor implicaţi. Proiectul a urmărit reînvierea iubirii pentru obiceiuri și tradiții locale, educarea şi instruirea elevilor pentru conservarea și promovarea acestora.

Imagini de la șezătoare, puteți vedea aici.

prof. Floarea Bălan

24 IANUARIE 1859 – Unirea Principatelor

Formarea statului național modern român, România Mică, etapă importantă în formarea României Mari

 Proiect educativ

24 ianuarie 1859 reprezintă data alegerii ca domnitor în Țara Românească, a lui Alexandru Ioan Cuza, după ce, pe 5 ianuarie 1859 fusese ales domn în Moldova. Dubla alegere a lui Cuza, la Iași și București, în conditiile în care Conventia de la Paris prevăzuse alegerea a doi domnitori, a însemnat Unirea Principatelor și formarea statului national modern roman sau România Mică,reprezentând, totodată, primul pas în unirea teritoriilor locuite de români și formarea României Mari.Discursul lui Mihail Kogălniceanu, în numele Adunării Elective, exprimă cel mai bine speranțele care se puneau în noul domn: ”Alegându-te pe tine domn în țara noastră, am vroit să arătăm lumei aceea ce toată țara dorește: la legi nouă om nou. O, Doamne! Mare și frumoasă îți este misia…Fii dar omul epohei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi. Nu uita că, dacă cincizeci de deputați te-am ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni!…Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii domn cetățean; urechea ta să fie pururi deschisă la adevăr, și închisă la minciună și lingușire”.

Intr-adevăr Cuza, prin politica sa, a realizat toate aceste deziderate: a obtinut, mai intâi, recunoașterea dublei sale alegeri de către marile puteri, apoi a realizat unificarea efectivă a instituțiilor, reușind sa formeze, în ianuarie 1862, Guvernul unic și  Adunarea legislativă unică a României. În această Românie unificată el a propus și înfăptuit marile sale reforme, reforme ce au constituit pentru România începutul modernizării sale efective: adoptarea Statutului Dezvoltător al Converntiei de la Paris (rol de Constituție), Legea pentru reformă agrară, Legea instrucțiunii publice, legea de unificare a sistemului de măsuri și greutăți, Codul civil, legea secularizării averilor mănăstirești etc. Semnificatiile acestei zile trebuie să fie cunoscute de către toate generatiile de elevi. De asemenea, personalitatea lui Cuza, rolul avut de el în cadrul partidei nationale si apoi în realizarea „de facto” a unirii si modernizarea statului. Toate acestea trebuie întelese, întrucat, poate fara Cuza și  în contextul epocii,  nu s-ar fi realizat atât de mult. Unirea Principatelor și reformele lui  Cuza au făcut efectiv ca statul constituit la 24 Ianuarie 1859 să fie un stat național și modern, constituind cea mai importantă etapă în formarea statului național unitar român.

Scopul acestui proiect îl reprezintă cunoașterea de către elevi a semnificatiei zilei de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Moldova și Tara Românească, moment al formării statului national modern român, România Mică, etapă importantă în formarea României Mari

Obiectivele specifice:

• să cunoască principalele etape istorice care au dus la Unirea Principatelor ;
• să conștientizeze însemnătatea actului de la 24 Ianuarie 1859 ca etapă decisivă în formarea statului național unitar român;
• să înţeleagă rolul avut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în Unirea deplină și în modernizarea statului;
• să conştientizeze sacrificiul și jertfa înaintașilor pentru îndeplinirea idealului unirii;
• să fie mândri că sunt fii ai acestui neam şi să-i pretuiască pe străbuni;
• să identifice şi să preţuiască elementele de identitate naţională.

Pentru realizarea acestor obiective, au fost propuse următoarele  activități:

• Prezentarea semnificaţiei zilei de 24 Ianuarie ( ppt).  Urmată de dezbatere – la orele de dirigenție  și la clasele unde predau doamnele profesoare de istorie: Bălan Floarea, Sabasanu Mirela, Barbu Daniela; perioada: 17-24 ianuarie 2018
• Prezentarea semnificației zilei de 24 Ianuarie 1859 pentru formarea statului național modern român, etapă importantă în formarea României Mari

Bălan Floarea

Muzeograf Păunescu Emil, invitat

Locația: Centrul Cultural Ion Vinea

Data: 23 ian. 2018

•  Excursie tematică la București pentru vizitarea expozițiilor dedicate Unirii Principatelor Moldova ȘI Valahia, la Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Municipiului București;

preot, Tudor Georgian, organizator

Data: 25.ian.2018

Participă Consiliul Școlar al Elevilor și șefii claselor IX-XII.

• Amenajarea, în holul colegiuli, a unui panou expozitional dedicat evenimentului – Catedra de istorie

•  Amenajarea, în holul colegiului, a două standuri cu diferite opere dedicate Unirii Principatelor – Bibliotecar, Gogoașă Ionica

Prof. Bălan Floarea